Dacă tot am parte de un pic de „consemnare la domiciliu” și vremea nu este strălucită, m-am hotărât să vă ofer spre răsfoire un album de fotografie (majoritatea alb-negru) realizat în Mirifica (AKA Delta Dunării), album pe care îl puteți răsfoi, aici.
Albumul abordează Delta Dunării ca un tot și scoate în evidență și prefacerile la care epoca încearcă să o supună. Cu ce rezultate știm deja…
Calitatea fotografiilor lasă uneori de dorit (și mă refer strict la posibilitățile tehnice ale epocii deoarece calitatea artistică este dincolo de orice suspiciune) dar puteți da vina atât pe calitatea materialului primar – albumul fiind destul de vechi și răsfoit – cât și pe abilitățile strict limitate ale subsemnatului în ceea ce privește prelucrarea grafică. Dar, dincolo de orice suspiciune, acest album rămâne dovada că Mirifica a vrăjit nenumărați oameni de-a lungul timpului, oameni ce au încercat să o păstreze în amintire așa cum au simțit-o. Am să încerc să fac de așa natură încât prezentarea acestui album să fie prima dintr-o serie.
Sper că mărimea paginii să nu vă descurajeze! Și apoi, ce altceva aveți de făcut?
P.S. L-am aflat, cu această ocazie, pe Dan Grigorescu, despre care am făcut o mică documentare ce poate fi găsită aici.
Nimic rău în asta: așa cum eu am dreptul să mă bucur de minunățiile Dumnezeiești ale naturii, de ce n-a avea și alții voie?! Doar că…
… „răsfoiam” ceva fotografii mai vechi, și am dat peste fotografiile a doi oameni. Oameni total diferiți, trăitori în locuri total diferite, ale căror vieți s-au „atins” punctual de câteva ori și care mi-au fost prieteni.