Născut: 20.11.1917 la Bîrlad
Decedat: 19.02.1990 la Paris
Scriitorul și fotograful Dan Er. Grigorescu Negropontes, prea puțin cunoscut generațiilor actuale datorită unor cauze care țin nu de calitatea lucrărilor sale, ci de vitregia vremurilor.
Este fiul Generalului Eremia Grigorescu, învingătorul de la Mărășești și Oituz, ale cărui cuvinte „Pe aici nu se trece!” au rămas celebre, și al Elenei Negropontes, descendenta unei familii bogate.
Dan Er. Grigorescu Negropontes părea sortit din plecare unei vieți lipsite de griji. A absolvit școala primară la Paris și apoi Liceul Sf. Sava la București. Apoi a absolvit Școala militară de Ofițeri în Rezervă și a fost decorat pentru participarea sa la luptele de apărare a Bucureștiului între 1942 și 1944.
Din păcate, ursitoarele nu s-au pus complet de acord.
Instaurarea regimului comunist și abdicarea Regelui îi fac pe mulți să plece în exil. Dan, ca descendent al Generalului Eremia Grigorescu, refuză însă să se exileze și rămâne în țară. Va asista neputincios la ororile din jur, la arestarea și condamnarea elitelor politice, militare, culturale, fiind el însuși arestat și purtat legat la ochi pe coridoarele închisorilor pentru vini imaginare.
Trăiește o lungă perioadă de depresie și izolare, într-un fel de exil intern. Imposibilitatea de a-și găsi un loc de muncă, datorită „dosarului de cadre”, îl face să accepte la început slujbe grele și umilitoare.
Prin intervenția lui Mihail Sadoveanu, cu care are o relație de prietenie și cu care împărtășește dragostea pentru Delta Dunării, reușește să obțină permisiunea de a fotografia pentru diverse publicații. Multe dintre albumele sale de artă obțin recunoaștere internațională:
- „Delta Dunării”, primul său album despre Deltă, editat de ONT, 1956, va primi medalia de argint la Leipzig;
- Albumului „Voroneț” i se acorda medalia de aur pentru cea mai bună carte de artă la Concursul internațional de carte de la Washington în 1963;
- Cel de-al doilea volum despre Deltă, „În Delta Dunării”, apărut la Editura Meridiane, 1967, primește medalia de argint la București, în 1968;
- Volumul „Brâncuși”, medalia de aur la București în 1968 și medalia de argint la Leipzig în 1971;
- Albumul „Paris”, medalia de aur la București în 1971.
Părăsește România în anul 1974 și se instalează cu familia la Paris unde continuă să participe la viața culturală europeană. Comentează pentru postul de radio Europa Liberă și participă la expoziții internaționale precum Bienala de la Veneția unde prezintă rezultatele muncii sale asupra operei monumentale a lui Brâncuși.
Postum, după anul 2012, munca și opera acestuia sunt prezentate de către Galeria Negropontes.
Parte din prezentul articol, precum și prezentarea operei, participărilor la diverse expoziții și a premiilor obținute, poate fi găsită aici.