2025 Resolution

Aproape că se face un an de când nu am mai „băgat în seamă” site-ul.

Măcar de ar fi fost singurul lucru pe care nu l-am băgat în seamă… În lumea asta nebună se pare că și comoara mea cea mai de preț, timpul, a luat-o razna.

 Cred că, dacă n-ar fi existat 2024, nu i-aș fi simțit lipsa deloc. Chiar deloc…

   Acum, este drept, trăiesc acea perioadă a vieții în care se acumulează notele de plată: despărțiri de membri ai familiei – cumva firești deși niciodată dorite, de prieteni – neașteptate și întotdeauna neplăcut-surprinzătoare, apariția unei noi percepții – sănătatea și chiar viața nu sunt implicit garantate și câte și mai câte.

   Să fim clar înțeleși, nu pot blama pe absolut nimeni pentru etapa prin care trec deoarece nu sunt primul și, absolut sigur, nici ultimul care are parte de ea.

    Ce-mi rămâne de făcut? Nu mare lucru. Doar să iau lucrurile așa cum sunt, să constat că lumea nu se oprește în loc de dragul meu, să fac un pic de bășcălie de crizele vârstei și să mă topesc în peisaj în cel mai agreabil mod posibil.

   Și pentru că este perioada „rezoluțiilor” (că a „planurilor” sună arhaic!), am și eu câte ceva pentru 2025:

  1. Să mai las dracului orgoliile legate de binele public (orice o însemna acel „public”), muncă, lucru bine făcut și alte bazaconii și să-mi aloc mult mai mult timp mie și celor dragi mie.
  2. Să-mi pregătesc mai cu râvnă colțișorul meu de paradis terestru. Știu că mi-am mai propus asta dar – cine știe ?!? – de data asta chiar îmi iese.
  3. Să nu mai am așteptări de la specia din care fac parte.

Este extrem de mult. Și greu.

Dar dacă n-ar fi așa de greu, ar reuși oricine…

Nessy – 2025 (pe la început)

Și a fost 2021…

A trecut mai bine de un an de când am postat ultima dată pe această pagină. Și asta s-a întâmplat nu întâmplător ci pentru că așa am vrut. Și am vrut așa pentru că, dacă vrei ca oamenii să se bucure că pătrund în viața și mintea cuiva, nu trebuie să-i împovărezi cu gânduri grele, cu trăiri întunecate, cu sentimente pe care nici măcar tu nu ți le dorești. În mai puține cuvinte, să zicem că trebuie să ai dispoziția corectă pentru a scrie despre viață.

În ceea ce mă privește, relativ la activitatea on-line, consider că mi-am luat un „an sabatic”.

Acum m-am întors. Poate un pic mai înțelept – sau poate nu – dar, în mod sigur, cu planuri mari la a căror transformare în realități concrete, vă invit, virtual, să luați parte.

Și îmi / vă urez un an 2022 cât mai aproape de perfecțiune, indiferent ce înseamnă asta pentru fiecare dintre noi!

La mulți ani!

Nessy

Un sfat bun

Cu toate care ni se întâmplă, suntem, majoritatea, „în formă maximă”…Și atunci nu strică un sfat bun.

Cântec de… pandemie.

Din principiu, evit să postez pe site-ul ce – în mod absolut tiranic! – îl dețin, orice aspect referitor la viața „cetății” sau la opțiunile politice ale cetățenilor. Dar și eu stau prin/pe lângă casă, ca voi toți, de ceva vreme. Astăzi vuiește toată „media” vieții că starea de urgență ajunge la obștescul sfârșit, că urmează nuș’-câte zile de vid și haos, că aoleu, că ce bine, că aia, că mai bine, că…

Continuă lectura „Cântec de… pandemie.”

La mulți ani 2020 !

S-a mai dus un an! 2019. Nici mai bun, nici mai rău decât alții. Cu de toate… Am iubit, am urât, am muncit, am fost sănătoși și bolnavi, am avut noroc sau ghinion… Am rămas pe linia de plutire. S-a întâmplat chestia aia, cum îi zice ?… VIAȚA!

O trupă (al cărei fan nu prea sunt) are un vers genial – demn de un Nichita Stănescu, în opinia mea: „apusul e doar răsăritul privit de la spate”.

Cam așa este și cu noaptea „dintre ani”: depinde de perspectivă.

Iar pe tine, Prietene, te doresc aproape și la capătul deceniului, ce începe fix mâine, cu o viață împlinită, plină cu de toate (că nu se poate numai cu bucurii), viață care să ne „ardă” până la plăsele dar să ne lase demnitatea sănătății! În rest… sper că ești conștient că nu se pot îndeplini simultan toate dorințele, tuturor…. 

La mulți ani!